Spitalul Județean de Urgență se prezintă: Totul despre … kardia logos

Bolile de inimă amenință tot mai mulți băcăuani, iar infarctul miocardic nu mai este o excepție la persoanele cu vârste tinere. Care sunt semnalele de alarmă care trebuie să ne facă să mergem la doctor, dar și cât de mult dăunează inimii mâncărurile fast-food, băuturile alcoolice și cafeaua a explicat dr. Paul Ionescu, medic primar, șeful Secției de Cardiologie a Spitalului Județean de Urgență Bacău, o secție cu 80 de paturi, din care 6 pe terapie intensivă coronariană și alte 3 pe spitalizare de zi.

– Domnule doctor, cât de mult a evoluat medicina în această specialitate, Cardiologia?

– Mai întâi de toate vreau să vă spun ceva care poate să surprindă, în contrastul din prezent despre sistemul medical, care, în opinia generală, ar fi la pământ. Nu e chiar așa. Cei care au memorie își aduc aminte, poate, cum se practica medicina acum 25 sau 30 de ani, cât de jerpelit era spitalul, ce lipsă de aparate era în acea vreme, nu aveam mai nimic, nu erau medicamente. Nici becuri nu aveam, asistentele mergeau cu lanterna prin saloane, noaptea, la patul bolnavului, pentru a face injecția. Tot în acele vremuri erau numai două electrocardiografe în tot Bacăul, extrem de rudimentare, iar acum sunt zeci și foarte performante. Nu mai vorbim de medicamentele de ultimă generație și de alte aparate pe care le folosim. Progresul este enorm. În plus, a crescut media de viață a populației României, cu 5-6 ani, ceea ce înseamnă foarte mult în medicină. Acum totul se investighează la nivel european, medicația administrată este exact ca în Occident. Sigur, mai sunt și lipsuri, nu ne putem compara în totalitate cu vestul Europei, avem saloane aglomerate, o patologie complexă, dar important este că aici, în Bacău, se rezolvă mare parte a cazuisticii, peste 90%. Restul e cardiologie intervențională și chirurgie cardiacă, pe care nu le avem deocamdată, însă nimeni nu pleacă din spitalul nostru, din Secția de Cardiologie, fără un diagnostic clar, bine conturat. Aici avem acum aparate de înregistrare Holter, pentru traseul electrocardiografic și pentru tensiunea arterială, care urmăresc pacientul permanent în starea lui critică sau acută, aici facem ecografii de toate felurile, vasculare și cardiace, facem și cardio-stimulare externă.

– Dacă tot am vorbit de cardiologia intervențională și de chirurgia cardiacă, specialități pe care Bacăul nu le are încă… știu că în celebrele cutii din Spitalul Municipal Bacău zace și un angiograf, care ar putea fi folosit de medicii cardiologi din Spitalul Județean, nu-i așa?

– Mă uit mereu cu tristețe spre acest spital municipal, pe care îl văd mereu din cabinetul secției, și sper ca lucrurile să se rezolve cât mai repede. Acel angiograf despre care vorbiți este primul punct tocmai pentru cardiologia intervențională. Este vorba că acolo, în Spitalul Municipal, va funcționa un Centru de cardiologie intervențională. Bacăul are nevoie de așa ceva. Mai ales că suntem un oraș mare, în care vin și pacienți din județele limitrofe, care nu au nici măcar linie de gardă pe Cardiologie. Mai mult, sunt medici care vor să vină să lucreze în Bacău, pe chirurgie cardiacă. Bacăul este un oraș atractiv pentru doctorii tineri, care nu iau calea străinătății, ci vor să vină aici, la noi. De câte ori merg prin țară, la congrese medicale sau alte întâlniri, vin la mine medici cardiologi chirurgi tineri și mă întreabă: „Dar în Bacău, spitalul nu e gata?”, pentru că vor să lucreze aici, mai ales că și noi avem patologie de acest fel, pe care acum suntem nevoiți să o transferăm către Iași, București sau la Tg. Mureș. Ca să nu mai vorbim că și echipa existentă acum pe Secția de Cardiologie, cei 11 medici care suntem, avem o pregătire completă care poate rezolva orice caz și orice urgență. Suntem una dintre cele mai puternice secții, din cele neuniversitare, din această parte a țării, doar că vorbim de o secție care trebuie puțin regândită.

– Concret, ce pacienți vin în Secția de Cardiologie din Bacău?

– Avem, cum spuneam, pacienți cu patologii de tot felul. Cele mai grave sunt pericarditele și endocarditele, adică infecții în jurul inimii sau la valvele inimii, care nu se rezolvă chirurgical și pentru care, alte spitale cheamă direct elicopterul SMURD, pentru a le transporta la un centru universitar. Noi tratăm astfel de cazuri aici, cu succes. Avem în jur de 500 de pacienți pe lună, iar în policlinică facem în jur de 50 de consultații pe zi. Apoi, ce vine în urgență la spital, din cei peste 200 de pacienți prezentați pe zi, într-o gardă de Cardiologie sunt văzuți între 25-30 de pacienți, iar dintre cei evaluați, în medie, 10-12 sunt internați. Mulți dintre ei sunt cronici acutizați. Însă în cazul lor media de spitalizare este scurtă, până în 6 zile.

– Este boala de inimă o boală genetică? Moștenim această afecțiune de la părinți?

– Sunt anumite malformații, care sunt condiționate genetic, sunt anumite predispoziții genetice pentru cardiopatiile ischemice sau pentru hipertensiune. Dar, în general, pacientul are și el responsabilitatea proprie prin modul său de viață ce ține de regimul alimentar, fumat, consum de alcool, surplusul de greutate, modul cum interacționează cu societatea. Oamenii care sunt mai stresați sau mai neadaptați riscă să facă boli cardiace, iar despre asta se vorbește mai puțin. Însă, cele mai multe afecțiuni cardiace, odată instalate, le porți toată viața și le tratezi permanent. Dar sunt ținute sub control. Puține boli de inimă se vindecă în totalitate, poate doar cele de natură infecțioasă. Deci, odată ce ești hipertensiv sau coronarian depinzi mereu de un tratament, chiar dacă duci o viață normală în continuare. De exemplu, după un infarct miocardic, care odată era considerat o boală cumplită, acum există tratamente foarte bune, iar acești pacienți, surprinzător, ajung să trăiască mai mult, pentru că își schimbă modul de viață, devin mai atenți cu sănătatea lor. E adevărat că a scăzut vârsta pacienților care suferă un infarct, dar de vină sunt anumite stări de șoc (pierderea locului de muncă, un divorț etc), stresul, combinat cu fumatul, consumul exagerat de alcool, cu mâncarea bogată în grăsimi.

– Ce trebuie să facem să nu ajungem la medicul cardiolog? Să nu uităm că boala cardiacă este printre primele cauze de deces în țară, dar și în întreaga lume. Cum ne educăm?

– Într-o anumită etapă a vieții trebuie să ajungi la medicul cardiolog, ca să știi cum stai, măcar pentru o electrocardiogramă, ca punct de reper. Apoi, sunt mulți copii scutiți la ora de sport, care trebuie investigați și cardiologic, pentru a se stabili exact despre ce este vorba în suferința lor. Nu mai vorbim de cei care vor să facă sport de performanță. În rest, sigur că ne referim la a duce o viață echilibrată, cu mai multă mișcare, cu un regim alimentar care să nu ducă la creșterea în greutatea corporală. Prevenția este cheia unei vieți sănătoase. (Roxana Neagu)

„Eu sper să ne păstrăm prestigiul pe care îl avem la ora actuală, atât ca percepție a oamenilor din oraș, dar și prin imaginea pe care corpul nostru medical o are la nivel național. Îmi doresc ca băcăuanii să aibă un standard de îngrijire ridicat, pentru că Bacăul merită acest lucru.”
dr. Paul Ionescu, medic șef Secția de Cardiologie

Medicii care lucrează pe această secție (în ordine alfabetică)
dr. Carmen Chitic – medic primar
dr. Paul Ionescu – medic primar (șef secție)
dr. Laura Iosipescu – medic primar
dr. Roxana Lepădatu – medic primar
dr. Doina Năforniță – medic primar
dr. Gabriela Oproiu – medic primar
dr. Ilarie Popescu – medic primar
dr. Meda Angheluș – medic specialist
dr. Loredana Costache – medic specialist
dr. Adina Ghimiș – medic specialist
dr. Margareta Miron – medic specialist
Contract doar pe gărzi: dr. Elena Țubucanu

 

Sursa: Desteptarea.ro