Campanie de testare gratuită a Hepatitei C

Unul dintre cei mai insidioși dușmani de pe lista bolilor este Hepatita C întrucât semnele care l-ar putea alarma pe un pacient sunt aproape inexistente. Practic stările de oboseală mai accentuate și lipsa poftei de mâncare apar în stadiile mai avansate ale bolii și pot fi puse de un bolnav neavizat pe seama unei indispoziții temporare. 

Adrian Sterinu Cercel, Adrian Popa și Marius Gheoghiță la a patra campanie de acest fel din țară.

În aceste condiții Societatea de boli infecțioase din România, Institutul Matei Balș din București,  Spitalul clinic Sf. Parascheva din Iași și Ordinul Asistenților din Bacău au organizat o campanie de testare gratuită a personalului din spitalele județului. Campania poartă numele de ”Hepatita C. Testează-te gratuit. Testează-te aici.”

”Avem campanie stradală cu testarea gratuită a trecătorilor, avem testare prin farmacii și testare a personalului din spitale.  Dacă un cetățean vrea să-și facă testul, o poate face și singur cumpărând teste din farmacii, teste care costă între 50 și 100 de lei. Nu trebuie să fi mâncat și băut apă cu jumătate de oră înainte de a face testul” , a declarat acad. prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului de Boli infecțioase ”Matei Balș” din București. Testul se face simplu, badijonând cavitatea bucală cu o lopățică sterilă din kitul de testare. Persoanele ale căror test iese pozitiv trebuie să mai efectueze o serie de analize de laborator specifice urmând apoi să fie îndrumate către Spitalul Sfânta Parascheva din Iași pentru tratament. ”Persoanele cu Hepatita C vor fi înscrise într-un Registru Național. Analizele vor dura 30 de zile și tratamentul se efectuează în trei luni. Nu se mai face tratament cu Interferon ci administrăm  medicamente care asigură vindecarea în aproape 100%  din cazuri. Controlul se va efectua periodic pe o durată mai întinsă în timp, de câțiva ani, însă pacienții care știu că s-au vindecat de acest virus vin mult mai deschiși la controale și au un psihic mult mai bun ceea ce contează enorm  în procesul de vindecare”, ne-a declarat prof. Dr. Carmen Dorobăț, managerul Spitalului Clinic Sf. Parascheva  din Iași.

Cei prezenți au arătat că o asemenea campanie este extrem de bine venită pentru că face un lucru extraordinar: efectuează teste pe loc și eliberează rezultatul tot pe loc.

”Ca manager de spital care nu este de specialitate medicală, vă pot spune ce știu eu despre Hepatita C: că este o boală pe care o iei și că, mai ales, este o boală care se poate vindeca, cu atât mai bune rezultate cu cât este descoperită mai din vreme. În România sunt sute de mii de bolnavi de hepatita C , peste 650 000, din câte știu eu, doar că procentul celor care se tratează este aproape nesemnificativ, mai puțin de 10%. Să sperăm că nu vor fi foarte mulți bolnavi printre cei care își vor face astăzi testul” a declarat și Adrian Popa, managerul Spitalului Județean de Urgență Bacău.

Sursa: Semnedebacau.ro

Diabetul, boala tăcută, care ne macină fără să știm

Delia Lupusoru

În fiecare an, 14 noiembrie este considerată Ziua Mondială a Diabetului, stabilită la iniţiativa Federaţiei Internaţionale de Diabet, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Este o zi marcată la nivel internaţional de către toate asociaţiile membre ale federației, de furnizorii de servicii de sănătate, cât şi de persoanele afectate de diabet, fiind cea mai mare campanie mondială de informare asupra diabetului.

Despre tot ce înseamnă această afecțiune, despre cum sunt tratați cei peste 23.000 de pacienți din întreg județul, care suferă de diabet, am stat de vorbă cu dr. Delia Adriana Lupușoru (foto), medic șef al Centrului de Diabet din Spitalul Județean de Urgență Bacău.

– Doamna doctor, în fiecare an, pacientul cu diabet are o zi a lui, marcată chiar azi, 14 noiembrie, ca Ziua Mondială a Diabetului.. Sau, mai bine spus, ca Ziua Mondială de luptă împotriva diabetului. Ce înseamnă de fapt acest lucru?

– Diabetul are o extindere foarte mare. Se consideră că în jur de 11% din populație suferă de această boală, ceea ce ne situează pe primul loc în Europa, după ultimele studii. Diabetul este o boală legată de factorul genetic, în primul rând, dar și de factorii de mediu care țin de alimentație, sedentarism, stil de viață, cu o prevalență crescută, inclusiv la copii. Iar în această zi, poate mai mult ca în alte zile obișnuite, practic oferim o mai bună informare a pacienților, dar și a populației, în general – cei care au persoane apropiate care suferă de această boală, publicul larg, profesioniștii din domeniul sănătății și autoritățile publice.
Centru integrat de servicii medicale

– În spitalul județean din Bacău funcționează un Centru de Diabet în care sunt tratați pacienții diagnosticați cu diabet zaharat…

– Da. Secția noastră de diabet zaharat, gândită ca un centru integrat de servicii medicale, funcționează în Spitalul Județean de Urgență Bacău din 2015 într-un spațiu nou, complet renovat cu fonduri europene, ce dispune de saloane care sunt în marea majoritate cu 3 paturi.

Are în total 30 de paturi de internări continue și 2 paturi de internări de zi. Internăm aici, în medie, 90 – 100 de pacienți pe lună, în regim continuu, și circa 15-20 de pacienți cu internări de zi. Dispunem de aparatură modernă, facem tratamente pe injectomat, saloanele sunt dotate cu instalație de oxigen, aer medical, sistem de aer condiționat centralizat. Din 2017 avem posibilitatea, e drept pentru început în cazul unui număr redus de pacienți, și de monitorizare continuă a glicemiilor printr-un sistem implantabil subcutanat care determină permanent glicemia pacientului, permițând astfel medicului să ia decizii terapeutice cu acuratețe și dând ocazia pacientului să-și cunoască mai bine boala.

Diabetul zaharat este o boală care necesită o colaborare terapeutică între echipa medic și pacient. Pacientul cu diabet și familia sunt cei care participă la programe de educație și învață să folosească adecvat dispozitivele care conțin insulina.
Patologie complexă

– Patologia diabetului este complexă. Ce pacienți sunt tratați pe secție?

– Patologia acoperită în secție este legată de diabetul zaharat, de complicațiile sale, de unele boli metabolice (dislipidemii, gută), dar și alte patologii ale diabetului, pacienții noștri având, de multe ori, și patologie, de exemplu, chirurgicală sau neurologică care au dus la dezechilibrarea diabetului și internarea în secție. Avem o gamă din ce în ce mai largă de medicamente, atât insuline, cât și hipoglicemiante, care nu intră în categoria insulinelor, multe molecule fiind în cercetare și așteptând în continuare intrarea pe piață.

Diabetul este o boală complexă, aproape fiecare pacient având boala lui, care necesită o abordare individuală și o privire unitară asupra diferitelor sale complicații și comorbidități. De exemplu, o pacientă aflată acum în secție are și patologie cardiacă, o insuficiență cardiacă, sechelă de infarct miocardic, și a dezvoltat o intercurență infecțioasă care a dezechilibrat diabetul zaharat.

Avem o colaborare foarte bună cu celelalte specialități – Chirurgia, Neurologia, ATI, Secția de Boli infecțioase, Oftalmologia, ca să enumăr doar o parte din secțiile la care apelăm în îngrijirea pacientului cu diabet. Se știe că diabetul zaharat este prima cauză a amputațiilor netraumatice de membre inferioare (acel picior diabetic), este prima cauză de pierdere a vederii, dar și de intrare în dializa pentru insuficiența renală. De aceea, neignorarea bolii este un prim pas în prevenirea acestora.

Testul de glicemie ne poate salva viața

– Acel banal test de glicemie, pe care îl putem face în orice laborator sau chiar la medicul de familie, ne ajută să ne protejăm viitorul, ca să folosesc chiar sloganul Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli metabolice? Apoi, se mai spune că dacă mâncăm mult dulce, facem diabet. Este adevărat?

– Diabetul are adesea o perioadă de debut asimptomatică, perioadă în care se pot produce complicații. Cât despre faptul că dacă se mănâncă mult dulce suntem predispuși la diabet e prea puțin adevărat, este mai mult un mit. Factorul genetic este cel care determină boala, peste care vine și factorul de stil de viață.

Este bine ca personele predispuse, cele care au rude cu diabet să-și facă acele controale preventive (testarea glicemiei), iar persoanele diagnosticate cu diabet să accepte trecerea la insulinoterapie la timp pentru a minimiza riscurile legate de complicații. Dar fiind spectrul larg al posibilelor complicații și diversele coerciții legate de stilul de viață (limitarea consumului anumitor alimente, programul strict al injecțiilor de insulină, calcularea consumului anumitor alimente, controalele obligatorii pentru prevenirea complicațiilor) este ușor de înțeles profilul delicat psihologic al pacientului care necesită multă empatie din partea medicului.

Nu doar echipa medicală, dar și familia, repet, trebuie să manifeste înțelegere și implicare pentru a contribui activ la evoluția bună a bolnavului și la creșterea calității vieții sale. Diabetul nu este o boală tratabilă complet, dar este o boală ce poate fi ținută ușor sub control. Importat este să respecți strict anumite reguli.

Medicii care lucrează pe această secție (în ordine alfabetică):
dr. Luminița Cârlan – medic primar
dr. Delia Adriana Lupușoru – medic primar (șef secție)
dr. Adriana Sâia Mihalache – medic specialist
Contract doar pe gărzi: dr. Alexandrina Costăchel – medic primar

Sursa: Desteptarea.ro

Spitalul Județean de Urgență Bacău se prezintă: „Time is brain” în Secția de Neurologie

dr. Doina Lazăr, medic șef al Secției de Neurologie din Spitalul Județean de Urgență Bacău

Când este momentul să mergeți la un medic neurolog, acel doctor specializat în tratarea bolilor sistemului nervos?

Cât de important este, într-un accident vascular cerebral, timpul de reacție? Mai ales că sistemul nervos este un ansamblu complex ce implică și măduva spinării, și creierul.

Îngrijorător este faptul că, la nivel mondial, accidentele vasculare cerebrale constituie a treia cauză a deceselor, după bolile cardiovasculare și cancer, iar România este în primele trei țări europene în ceea ce privește incidența crescută a bolilor cerebrovasculare.

Despre toate acestea am stat de vorbă cu dr. Doina Lazăr, medic șef al Secției de Neurologie din Spitalul Județean de Urgență Bacău, o secție care funcționează cu 80 paturi în spitalizare continuă, 3 paturi spitalizare de zi, 8 medici, 2 kinetoterapeuți, 21 asistenți medicali și 16 cadre auxiliare.

– Doamna doctor, cele mai multe urgențe care vin în spitalul județean din Bacău sunt pe Neurologie. Așa este?

– Da. Sunt mai multe urgențe pe care le internăm. Sunt accidente vasculare, epilepsia, miastenia gravis (o disfuncție neuromusculară caracterizată în special prin slăbiciune și oboseală musculară, n.r.) și sleroza multiplă puseu (o boală autoimună, una dintre cele mai comune boli ale sistemului nervos central, n.r.). Statistic vorbind, accidentele vasculare ischemice și hemoragice sunt mai frecvent întâlnite. Avem, lunar, pe această secție 270 de cazuri internate, din care 70 sunt spitalizările de zi și restul spitalizările continue, iar în ambulatoriul de specialitate sunt 20 – 30 de consultații pe tură.

– Din aceste statistici reiese că suntem o populație bolnavă, aici, în această zonă a țării, care suferă de boli din această patologie.
– Suntem, din păcate, pentru că sunt și anumiți factori de risc. De exemplu, accidentul vascular apare mai frecvent între 60 și 70 de ani, dar am constatat că această vârstă a scăzut, spre 40 – 50 de ani, ca un tribut, să spun așa, adus civilizației, iar aici mă refer la consumul de fast-food, junk-food, de alcool și energizante, la care se adaugă fumatul și stresul. Pe lângă acești factori sunt și factorii genetici, însă factorii de risc sunt, în general, legați de o viață nesănătoasă și de netratarea altor boli – hipertensiune arterială, diabetului zaharat, al dislipidemiei (creșterea colesterolului și a trigliceridelor, n.r.), afecțiuni care se pot complica cu un accident vascular cerebral.

Trebuie mers periodic la medicul de familie

– Și ce trebuie să facem, concret?
– Important este să adoptăm o politică sanitară înțeleaptă. Cum? Unu: prin educația în școală, care este esențială – copiii trebuie să facă mișcare, să se alimenteze sănătos, în perimetrul unităților de învățământ să nu existe chioșcuri care să vândă mâncare fast-food și băuturi carbogazoase cu conținut ridicat de zahăr.

Doi: prin screening-ul clinic și paraclinic la medicul de familie, prima verigă din sistemul de sănătate, care poate decela, descoperi factorii de risc, poate diagnostica hipertensiunea arterială, diabetul, dislipidemia, care, netratate, pot duce la accidentele vasculare cerebrale.

Trei: prin educarea cu ajutorul mass-media, prin acele spoturi publicitare, care ne avertizează să facem mișcare, cel puțin 30 de minute pe zi, să reducem consumul de sare, zahăr și grăsimi, să evităm consumul excesiv de alcool etc. Dar, în general, pentru a nu deveni pacienții medicilor neurologi, trebuie să ducem o viață sănătoasă, trebuie mers periodic la medicul de familie, iar dacă apar primele semne de accident vascular, pacientul trebuie transportat de urgență la spital, pentru a fi investigat și tratat. Americanii au o vorbă – „time is brain”, care de fapt înseamnă că dacă pacientul este dus cât mai repede la spital, creierul poate fi salvat, iar șansele de a rămâne cu sechele, cu acel deficit neuromotor sau cu o tulburare cognitivă, sunt reduse.

Nu există un standard de boală

– Este boala neurologică genetică? O putem moșteni, dacă avem antecedente în familie?
– Sunt riscuri, dar asta nu înseamnă că obligatoriu facem acea afecțiune. Poate, doar, trebuie să fim mai atenți și să actionăm, așa cum am mai spus, pe stilul nostru de viață. Manifestările bolilor neurologice sunt variate. Nu există un standard de boală. Fiecare pacient este o entitate, există un protocol terapeutic pe care îl aplicăm, dar îl adaptăm pe fiecare caz. Nu este o rețetă tip.

Nu există sistem sanitar care să nu consume mari resurse

– Un pacient cu accident vascular se poate recupera complet?
– Să explicăm ce înseamnă un accident vascular. Într-o materie mobilă, care reprezintă sediul cogniției și a spiritului, se produce o breșă, o leziune, fie un infarct, fie o hemoragie, iar aceea zonă devine moartă definitiv. Noi, medicii neurologi, acționăm pe zona din jur, care este viabilă. Ce ne interesează pe noi este ca pacientul să rămână cu sechele cât mai mici, pentru a putea fi reinserat social, profesional, familial. Avem pacienți care după un astfel de accident și-au reluat complet activitatea anterioară. Depinde însă de cât de mare este acea leziune, dar și de acel… „time is brain” de care am mai spus, deci de timpul de intervenție.

– Care sunt investițiile din Secția de Neurologie a spitalului? Ca să vorbim și de investiții financiare, nu numai de cele… personale, să le spunem așa.

– Sunt și investiții. Nu există sistem sanitar care să nu consume mari resurse, iar secția noastră folosește dotările generale ale spitalului pentru investigațiile imagistice – computerul tomograf, RMN-ul, dar avem pe secție și ecografe Doppler, și electrocardiograf, mai este și electroencelagraful din cabinetul din ambulatoriu. Dacă în anii ’90 era o aventură să faci un computer tomograf, iar RMN exista doar unul singur la Spitalul Panduri București, acum vorbim în alți termeni, pentru că avem toate aceste dotări la noi, în spital. Nu putem explora creierul decât cu RMN sau tomografic, care ne ajută să punem un diagnostic în timp util și putem astfel interveni imediat terapeutic. Singur, că și noi suntem o secție mare consumatoare de aceste resurse. Totul însă este făcut pentru binele pacientului care se adresează spitalului și, implicit, secției noastre.

Medicii care lucrează pe această secție (în ordine alfabetică):

dr. Adorjan Biro – medic primar
dr. Maria Chiriac – medic primar
dr. Carmen Husian – medic primar
dr. Doina Lazăr – medic primar (șef secție)
dr. Roxana Matei – medic primar
dr. Doinița Vărgulescu – medic primar
Contract doar pe gărzi: dr. Adrian Ghica și dr. Simona Radu, medici specialiști

Sursa: Desteptarea.ro

Comunicarea în pediatrie

Peste 100 de medici, asistente medicale și personal auxiliar s-au ”școlit” în arta comunicării în relația cu pacienții și cu apaținătorii acestora. Proiectul s-a desfășurat pe ateliere interactive și a fost susținut de psihologi cu experiență în practica medicală. Beneficiarii direcți ai programului nu au fost doar medicii și personalul medical ci și micuții pacienți consultați sau internați pe secțiile de chirurgie pediatricpă și pediatrie a Spitalului Județean Bacău.

”Ne-am orientat către acest tip de proeict pentru dezvoltarea abilităților de comunicare ale personalului medical din domeniul pediatric pentru creșterea deopotrivă a satisfacției lor, dar și a pacienților – copii și implicit a părinților sau aparținătorilor, prin reducerea stresului și scăderea numărului de reclamații și situații conflictuale. Programul de informare creşte calitatea actului medical în segmentul pediatric, îmbunătăţeste şi armonizează comunicarea părinte-copil-personal medical” ne-a declarat Geanina Macovei, coordonatoarea proiectului.

Proiectul “Sunt aici pentru tine!” s-a derulat prin Centrul de Informare Pediatrică al Trustului Orfelinat Ungureni, care a primit o finanțare nerambursabilă de la Conisliul Județean Bacău.

 

Spitalul Județean de Urgență se prezintă: Totul despre … kardia logos

Bolile de inimă amenință tot mai mulți băcăuani, iar infarctul miocardic nu mai este o excepție la persoanele cu vârste tinere. Care sunt semnalele de alarmă care trebuie să ne facă să mergem la doctor, dar și cât de mult dăunează inimii mâncărurile fast-food, băuturile alcoolice și cafeaua a explicat dr. Paul Ionescu, medic primar, șeful Secției de Cardiologie a Spitalului Județean de Urgență Bacău, o secție cu 80 de paturi, din care 6 pe terapie intensivă coronariană și alte 3 pe spitalizare de zi.

– Domnule doctor, cât de mult a evoluat medicina în această specialitate, Cardiologia?

– Mai întâi de toate vreau să vă spun ceva care poate să surprindă, în contrastul din prezent despre sistemul medical, care, în opinia generală, ar fi la pământ. Nu e chiar așa. Cei care au memorie își aduc aminte, poate, cum se practica medicina acum 25 sau 30 de ani, cât de jerpelit era spitalul, ce lipsă de aparate era în acea vreme, nu aveam mai nimic, nu erau medicamente. Nici becuri nu aveam, asistentele mergeau cu lanterna prin saloane, noaptea, la patul bolnavului, pentru a face injecția. Tot în acele vremuri erau numai două electrocardiografe în tot Bacăul, extrem de rudimentare, iar acum sunt zeci și foarte performante. Nu mai vorbim de medicamentele de ultimă generație și de alte aparate pe care le folosim. Progresul este enorm. În plus, a crescut media de viață a populației României, cu 5-6 ani, ceea ce înseamnă foarte mult în medicină. Acum totul se investighează la nivel european, medicația administrată este exact ca în Occident. Sigur, mai sunt și lipsuri, nu ne putem compara în totalitate cu vestul Europei, avem saloane aglomerate, o patologie complexă, dar important este că aici, în Bacău, se rezolvă mare parte a cazuisticii, peste 90%. Restul e cardiologie intervențională și chirurgie cardiacă, pe care nu le avem deocamdată, însă nimeni nu pleacă din spitalul nostru, din Secția de Cardiologie, fără un diagnostic clar, bine conturat. Aici avem acum aparate de înregistrare Holter, pentru traseul electrocardiografic și pentru tensiunea arterială, care urmăresc pacientul permanent în starea lui critică sau acută, aici facem ecografii de toate felurile, vasculare și cardiace, facem și cardio-stimulare externă.

– Dacă tot am vorbit de cardiologia intervențională și de chirurgia cardiacă, specialități pe care Bacăul nu le are încă… știu că în celebrele cutii din Spitalul Municipal Bacău zace și un angiograf, care ar putea fi folosit de medicii cardiologi din Spitalul Județean, nu-i așa?

– Mă uit mereu cu tristețe spre acest spital municipal, pe care îl văd mereu din cabinetul secției, și sper ca lucrurile să se rezolve cât mai repede. Acel angiograf despre care vorbiți este primul punct tocmai pentru cardiologia intervențională. Este vorba că acolo, în Spitalul Municipal, va funcționa un Centru de cardiologie intervențională. Bacăul are nevoie de așa ceva. Mai ales că suntem un oraș mare, în care vin și pacienți din județele limitrofe, care nu au nici măcar linie de gardă pe Cardiologie. Mai mult, sunt medici care vor să vină să lucreze în Bacău, pe chirurgie cardiacă. Bacăul este un oraș atractiv pentru doctorii tineri, care nu iau calea străinătății, ci vor să vină aici, la noi. De câte ori merg prin țară, la congrese medicale sau alte întâlniri, vin la mine medici cardiologi chirurgi tineri și mă întreabă: „Dar în Bacău, spitalul nu e gata?”, pentru că vor să lucreze aici, mai ales că și noi avem patologie de acest fel, pe care acum suntem nevoiți să o transferăm către Iași, București sau la Tg. Mureș. Ca să nu mai vorbim că și echipa existentă acum pe Secția de Cardiologie, cei 11 medici care suntem, avem o pregătire completă care poate rezolva orice caz și orice urgență. Suntem una dintre cele mai puternice secții, din cele neuniversitare, din această parte a țării, doar că vorbim de o secție care trebuie puțin regândită.

– Concret, ce pacienți vin în Secția de Cardiologie din Bacău?

– Avem, cum spuneam, pacienți cu patologii de tot felul. Cele mai grave sunt pericarditele și endocarditele, adică infecții în jurul inimii sau la valvele inimii, care nu se rezolvă chirurgical și pentru care, alte spitale cheamă direct elicopterul SMURD, pentru a le transporta la un centru universitar. Noi tratăm astfel de cazuri aici, cu succes. Avem în jur de 500 de pacienți pe lună, iar în policlinică facem în jur de 50 de consultații pe zi. Apoi, ce vine în urgență la spital, din cei peste 200 de pacienți prezentați pe zi, într-o gardă de Cardiologie sunt văzuți între 25-30 de pacienți, iar dintre cei evaluați, în medie, 10-12 sunt internați. Mulți dintre ei sunt cronici acutizați. Însă în cazul lor media de spitalizare este scurtă, până în 6 zile.

– Este boala de inimă o boală genetică? Moștenim această afecțiune de la părinți?

– Sunt anumite malformații, care sunt condiționate genetic, sunt anumite predispoziții genetice pentru cardiopatiile ischemice sau pentru hipertensiune. Dar, în general, pacientul are și el responsabilitatea proprie prin modul său de viață ce ține de regimul alimentar, fumat, consum de alcool, surplusul de greutate, modul cum interacționează cu societatea. Oamenii care sunt mai stresați sau mai neadaptați riscă să facă boli cardiace, iar despre asta se vorbește mai puțin. Însă, cele mai multe afecțiuni cardiace, odată instalate, le porți toată viața și le tratezi permanent. Dar sunt ținute sub control. Puține boli de inimă se vindecă în totalitate, poate doar cele de natură infecțioasă. Deci, odată ce ești hipertensiv sau coronarian depinzi mereu de un tratament, chiar dacă duci o viață normală în continuare. De exemplu, după un infarct miocardic, care odată era considerat o boală cumplită, acum există tratamente foarte bune, iar acești pacienți, surprinzător, ajung să trăiască mai mult, pentru că își schimbă modul de viață, devin mai atenți cu sănătatea lor. E adevărat că a scăzut vârsta pacienților care suferă un infarct, dar de vină sunt anumite stări de șoc (pierderea locului de muncă, un divorț etc), stresul, combinat cu fumatul, consumul exagerat de alcool, cu mâncarea bogată în grăsimi.

– Ce trebuie să facem să nu ajungem la medicul cardiolog? Să nu uităm că boala cardiacă este printre primele cauze de deces în țară, dar și în întreaga lume. Cum ne educăm?

– Într-o anumită etapă a vieții trebuie să ajungi la medicul cardiolog, ca să știi cum stai, măcar pentru o electrocardiogramă, ca punct de reper. Apoi, sunt mulți copii scutiți la ora de sport, care trebuie investigați și cardiologic, pentru a se stabili exact despre ce este vorba în suferința lor. Nu mai vorbim de cei care vor să facă sport de performanță. În rest, sigur că ne referim la a duce o viață echilibrată, cu mai multă mișcare, cu un regim alimentar care să nu ducă la creșterea în greutatea corporală. Prevenția este cheia unei vieți sănătoase. (Roxana Neagu)

„Eu sper să ne păstrăm prestigiul pe care îl avem la ora actuală, atât ca percepție a oamenilor din oraș, dar și prin imaginea pe care corpul nostru medical o are la nivel național. Îmi doresc ca băcăuanii să aibă un standard de îngrijire ridicat, pentru că Bacăul merită acest lucru.”
dr. Paul Ionescu, medic șef Secția de Cardiologie

Medicii care lucrează pe această secție (în ordine alfabetică)
dr. Carmen Chitic – medic primar
dr. Paul Ionescu – medic primar (șef secție)
dr. Laura Iosipescu – medic primar
dr. Roxana Lepădatu – medic primar
dr. Doina Năforniță – medic primar
dr. Gabriela Oproiu – medic primar
dr. Ilarie Popescu – medic primar
dr. Meda Angheluș – medic specialist
dr. Loredana Costache – medic specialist
dr. Adina Ghimiș – medic specialist
dr. Margareta Miron – medic specialist
Contract doar pe gărzi: dr. Elena Țubucanu

 

Sursa: Desteptarea.ro

Chirurgia BMF, o specialitate care a ”prins” la bacauani

Chirurgia bucomaxilofacială, o specialitate care a fost implementată în Spitalul Județean de Urgență Bacău în cursul anului trecut, a avut un succes neașteptat. Singurul medic de această specialitate din unitatea noastră, doctorul Emanuel Anti a efectuat într-un an aproape 600 de consultații unde pacienții, fie au fost îndrumați către internare, fie au primit tratament. De asemenea au avut loc 162 de intervenții chirurgicale uzuale și 11 operații de chirurgie ortognatică, intervenții foarte complexe care se efectuează, de regulă, doar în centrele universitare din Iași, Cluj și București. Până anul trecut când s-a inaugurat compartimentul de chirurgie bucomaxilofacială, pacientii cu astfel de afecțiuni erau trimiși să se trateze la Iași sau la alte spitale care aveau această specializare.

Dr. Emanuel Anti si una dintre pacientele sale care ar fi trebuit să se opereze intr-un centru universitar.

Hepatite și afecțiuni digestive în Secția de Gastroenterologie

– prin această specialitate medicală se investighează lunar peste 200 de pacienți în Spitalul Județean de Urgență Bacău – aici sunt efectuate diferite metode endoscopice de înaltă performanță – mai multe detalii ne-au fost oferite prin amabilitatea dr. Elena Luminița Popovici, medic șef secție

– Doamna doctor, să începem cu întrebările care mi-au fost și mie deseori adresate, în dialogul cu unii prieteni sau cu anumite persoane: Gastroenterologia? Ce înseamnă, de fapt? Ce metode se folosesc în această specialitate?

– Gastroenterologia este o ramură desprinsă din Medicina Internă, care se ocupă cu diagnosticul și tratamentul afecțiunilor tubului digestiv, respectiv cu patologia esofagului, stomacului, duodenului, intestinului subțire, intestinului gros (colonul), dar și a organelor anexe, glande salivare, ficat, splină, pancreas și colecist (vezica biliară). Această specialitate folosește fie metode imagistice – ecografie, computer tomografie, RMN (rezonanță magnetică nucleară), dar și metode endoscopice, adică acele vizualizări ale organelor cu lumen, în cadrul endoscopiilor digestive superioare, și ale colonului, prin endoscopia digestivă inferioară sau colonoscopie. Prin aceste manevre se permite atât precizarea diagnosticelor, de multe ori chiar depistarea precoce a unor afecțiuni, dar și efectuarea unor metode terapeutice. Aici putem vorbi, de exemplu, de metode efectuate în urgență, cum ar fi ligatura variceală sau injectarea de substanțe vasoconstrictoare în baza craterului ulceros, precum și de efectuarea de polipectomii endoscopice, adică acele extirpări de polipi, prin rezecție și cauterizare, evitând astfel o intervenție chirurgicală majoră.

– Secția de Gastroenterologie este dotată și cu aparatura necesară pentru astfel de intervenții. Despre ce este vorba, mai concret?

– Da, avem pe secție tot ce ne trebuie. Pe lângă unitatea video-endoscopică, ce ne permite efectuarea colonoscopiei și gastroscopiei, avem electrocauter Söring, dar și posibilitatea de fototerapie sau fotocoagulare cu Plasmă argon, care permite hemostaza (oprirea sângerărilor, n.r.) fie pe o hemoragie mai mare, fie chiar preventiv. Toate aceste intervenții se fac în laboratorul de endoscopie a secției, deci practic noi, medicii de aici, suntem și niște mici chirurgi. Secția este dotată cu aparatură performantă; avem și ecograf tridimensional cu modul Doppler, aparate pentru monitorizarea permanentă a pacienților gravi, injectomate. Desigur că, pentru un diagnostic complet, având în vedere că vorbim de o patologie complexă și cu foarte multe urgențe, acolo unde este cazul, colaborăm cu toate celelalte secții ale spitalului – Terapia Intensivă, Chirurgia, Cardiologia, Medicina Internă, Neurologia, Radiologia, Laboratorul de analize. Există însă și o foarte bună relaționare cu întreaga echipă managerială a spitalului care mereu ne-a înțeles necesitățile și ne-a achiziționat aparatura care ne ajută în această specialitate.

– Știu că vă doriți pe această secție și un FibroScan, un aparat de circa 70.000 de euro, pe care conducerea spitalului deja l-a prins în bugetul de achiziții pentru anul viitor.

– FibroScan-ul este un dispozitiv ultramodern neinvaziv care permite evaluarea afecțiunilor ficatului. Este un aparat pentru determinarea gradului de fibroză a ficatului (acumularea în exces de țesut cicatricial, fibros, nefuncțional la nivelul ficatului, n.r.), care ne ajută foarte mult în efectuarea unor terapii pe afecțiunile hepatice și, în mod special, pe hepatitele cronice virale, cu virus B sau C. Este nevoie de acest FibroScan mai ales în tratamentul fără interferon al hepatitelor cu virus C, care în acest moment se face doar în clinicile universitare. Și noi, în Bacău, avem toată logistica necesară pentru a afectua acest tratament, avem deja o experiență bogată în tratamentul acestor pacienți cu hepatite cronice virale și ne dorim să venim mai mult în ajutorul lor, pentru a putea fi diagnosticați și tratați la ei acasă, dacă putem spune așa. FibroScan-ul ne-ar conferi tocmai acea imagine care ne ajută și în acest sens, iar pacientul care ajunge în spital și beneficiază de aceste investigații nu va plăti nimic.

– Gastroenterologia este o secție cu 35 de paturi pe spitalizare continuă și încă două pe spitalizare de zi. Sunt suficiente, dacă luăm în considerare și adresabilitatea pe această specialitate medicală?

– Secția noastră e relativ mai nou apărută în Spitalul Județean de Urgență Bacău. Am pornit în 1999, inițial cu 25 de paturi pe spitalizare continuă, dar, tocmai din cauza adresabilității foarte mari și a patologiei complexe care este diagnosticată și tratată pe această secție, anul trecut s-a suplimentat numărul de paturi la 35, la care s-au adăugat și cele două paturi în regim de spitalizare de zi, unde vin pacienții care beneficiază de investigații și analize complete, dar care totuși nu necesită o internare de lungă durată. De exemplu, o colonoscopie sau o gastroendoscopie se face prin spitalizarea de zi.

– Dacă tot am vorbit de patologie, de complexitatea cazurilor, ce pacienți ajung pe paturile Secției de Gastroenterologie?

– În primul rând, toate hemoragiile digestive care ajung în urgență, din Bacău, dar și din teritoriu, din Buhuși, Comănești, Onești, sunt internate la noi pe secție. Hemoragia digestivă este o mare urgență medico-chirurgicală, iar frecvența acestei afecțiuni, mai ales la nivel superior – esofag, stomac, duoden -, a crescut foarte mult în ultimii ani urmare a utilizării a anticoagulantelor și antiagregantelor în patologia cardiovasculară și neurologică. De multe ori însă o astfel de hemoragie poate evidenția o patologie digestivă asociată, care se dovedește a fi foarte severă, de tipul cancerelor, polipilor, ulcerelor.
Prin endoscopia digestivă avem posibilitatea recoltării de biopsii, dar se poate determina și infecția cu Helicobacter Pylori, o bacterie care colonizează stomacul și duodenul.
Pe de altă parte, studiile de specialitate arată că o treime din populație suferă de o afecțiune digestivă, ceea ce este foarte mult. Așadar, la noi ajung pacienți și cu hepatite cronice virale sau toxice, ciroze hepatice, steatoze hepatice, colicistite cronice, pancreatite, dischinezii biliare, tulburări funcționale digestive sau anemii, dar și cu alte afecțiuni cum sunt: boala ulceroasă, gastrita, boală de reflux, boli inflamatorii intestinale (ex.rectocolită ulcero-hemoragică și Boala Crohn).
Într-o lună, de pe Secția de Gastroenterologie se efectuează aproximativ 200 de externări, în regim de spitalizare continuă, cu o durată medie de spitalizare de circa 4 zile, din care se exclud spitalizările îndelungate pe patologiile complexe, și alte 120, pe spitalizarea de zi.

– Există însă un program de consultații și intervenții endoscopice digestive și în Ambulatoriul de specialitate, în policlinica spitalului, unde este și un cabinet de Gastroenterologie.

– Da. Și aici cei patru medici de pe secție oferă consultații, prin rotație, pe o singură tură, de la 8.00 la ora 14.00. Și în ambulatoriu înregistrăm aproximativ 400 de consultații pe lună. Tot într-o lună aici se fac în jur de 150 de endoscopii digestive superioare și 80 de colonoscopii, deci aproape toți pacienții care trec prin Secția de Gastroenterologie, că sunt pe spitalizare continuă sau de zi, beneficiază de aceste metode endoscopice.

„Obiectivul principal al nostru este satisfacția pacienților, și asta se obține nu doar printr-o cât mai corectă diagnosticare, nu doar prin prescripții medicale și indicații terapeutice, ci și prin crearea unui climat de încredere și speranță. Permanent ne dorim să reușim acest lucru, prin munca în echipă și prin profesionalism.”
dr. Elena Luminița Popovici, medic șef secție

Medicii care lucrează pe această secție (în ordine alfabetică)
dr. Carmen Daniela Chiper – medic primar
dr. Elena Mihaela Oboroceanu – medic primar
dr. Elena Luminița Popovici – medic primar (șef secție)
dr. Roxana Aura Bocan – medic specialist
Contract doar pe gărzi: dr. Constantin Petraru

Sursa: Desteptatea.ro

Intervenție chirurgicală de succes la Spitalul Județean Bacău. Unui tânăr de 25 de ani i s-a reconstruit complet fața

Pacientul, de loc din comuna Cleja, a suferit, la sfârșitul lunii trecute, un accident de circulație grav în timp ce se deplasa cu un scuter prin Sascut. Împreună cu el, pe acel vehicul era și o fetiță de numai 7 ani. Cazul a fost mediatizat la vremea respectivă.

Cei doi au ajuns în urgență la Spitalul Județean Bacău, cu multiple traumatisme. Ambii erau în stare critică, dar cel mai mult a avut de suferit tânărul de 25 de ani, căruia practic i-a fost zdrobită fața complet.

Sursa: Desteptarea.ro

Operatie in premiera la Spitalul de Urgenta Bacau

O operatie in premiera pentru Bacau si una dintre foarte rarele de acest gen care au loc in tara a avut loc la Spitalul de Urgenta Bacau, mai exact in sectia de chirurgie pediatrica. Este vorba despre extirparea unei tumori pancreatice prin metoda laparoscopica, caz inedit prin faptul ca astfel de afectiuni sunt extrem de rare la copii si prin metoda chirurgicala folosita, care a inlocuit operatia clasica a inciziei de 20-25 cm de-a latul abdomenului cu o miniincizie de numai 5-10 mm, lucru permis de metoda laparoscopica. Protagonistii acestei povesti de viata cu happy-end sunt medicul chirurg Mihai Galinescu si pacienta sa, Gabriela Gavrila, o adolescenta care abia a implinit 18 ani.

”In luna decembrie a anului trecut am inceput sa am dureri mari care credeam ca sunt de la stomac. Am ajuns la Unitatea de Primiri Urgente si dupa ce am fost internata si am primit un tratament am fost externata. Am crezut ca lucrurile s-au rezolvat, dar prin luna iulie durerile au inceput din nou, asa ca am ajuns iar la Urgente. De aceasta data, internarea a fost mai lunga si a fost depistata si problema reala, a tumorii de pe pancreas”, spune Gabriela.

”Ca parinte, am resimtit totul ca pe un cosmar. Inițial medicilor nu le-a venit să creadă că un copil poate avea o pancreatită acută, dar după o a doua prezentare la urgență, medicii i-au pus diagnosticul, chistul de pe pancreas fiind destul de mare. Am avut un șoc. Cum să fie ușor pentru un părinte să afle de la medici despre un diagnostic atât de grav? Să știi că fetița ta are tumoră pe pancreas? Nici nu știam să fac diferența între malign și benign. Am învățat pe parcurs. Evident, ca orice părinte am încercat să caut soluții și alte opinii medicale și la alți specialiști din țară. De regulă nu le venea să creadă cand le spuneam ce diagnostic are copilul meu. Pancreatita acută este specifică adulților. Răspunsul l-am aflat de la un profesor universitar care m-a îndrumat tot în Bacău la dr. Galinescu. Iar acum, la o lună de la operație este un copil normal, care are drept tratament postoperator o dietă alimentară strictă”, a declarat Anca Iftimie, mama fetei.

“Am optat pentru o intervenție laparoscopică pentru confortul pacientului și recuperarea foarte rapidă, dar avem și dotările necesare, atât laparoscop performant, cât si aparat de suturat vasele mari de sânge. Așa încât în locul unei operații clasice care ar fi presupus o incizie de 20-25 de centimetri pe abdomen si o recuperare de o lună, am avut o pacientă care a plecat acasa cu o incizie de cinci centimetri după șase zile de spitalizare de la operație”, a declarat dr. Mihai Galinescu.

Cazul Gabrielei a fost unul deosebit încă de la început. Ea a venit să ceară ajutorul medicilor cand era minoră, dar operația s-a efectuat când era majoră. ”Domnul doctor a venit la noi, ne-a prezentat cazul pe care îl avea sub supraveghere de la începutul anului și ne-a spus că este pregătit să o opereze, dar avea nevoie de acordul conducerii spitalului întrucât pacienta tocmai împlinise 18 ani”, ne-a spus și dr. Raluca Ioana Dinu, directorul medical al Spitalului Județean de Urgență Bacău. Medicul a primit acceptul, iar acum fosta pacientă merge din nou la școală. ”Mi-a fost foarte frică abia cand m-am internat sa ma opereze și când am înțeles cam ce o să mi se întâmple. Oricum și eu și mama am fost pregătite și fizic, dar mai ales psihic de ceea ce urma să se întâmple de d-na doctor anestezist, care a stat foarte mult de vorba cu noi. Este soția domnului doctor și am avut sentimentul că sunt cumva în familie atunci când m-am dus spre sală”, a povestit și Gabriela Gavrilă. Ea spune că după ce va termina Liceul de Arta din Bacau, la secția de Arhitectură, vrea să urmeze și facultatea de specialitate din București.

 

Foto1: Dr. Mihai Galinescu si pacienta sa, Gabriela Gavrila

Foto2: Dr. Ioana Dinu, directorul medical al Spitalului de Urgenta, medicul chirurg Mihai Galinescu, pacienta Gabriela Gavrila si mama ei, Anca Iftimie

 

Sursa: Semnedebacau.ro

Secția de Medicină Internă, locul unde se tratează patologia complexă şi bolile rare

Una dintre cele mai vechi secții din Spitalul Județean de Urgență Bacău, care funcționează încă de când acesta a fost dat în folosință, una din cele mai mari și importante secții din unitatea spitalicească este Medicina Internă.

Aici este locul unde ajung cele mai complexe patologii, care sunt diagnosticate, supravegheate și tratate de o echipă de doctori bine pregătiți, devotați, toți medici primari, cu mare experiență profesională.